Un „batran”, intrebat care este calea isihiei, a aruncat apa intr-un pahar atragand atentia interlocutorilor sai cat de mult s-a tulburat,- „dupa care a mai zis: „Bagati de seama cat de linistita e acum apa”.

Si cum priveau ei apa, si-au vazut in ea fata lor ca intr-o oglinda. Iar el Ie-a zis: „La fel se intampla si cu cel ce ramane in mijlocul oamenilor: grijile il impiedica sa-si vada greselile, dar cand sta linistit, mai cu seama in pustie, atunci isi vede lipsurile sale”