Peste tot in tara noastra, de la malul marii, pana in crestetul muntilor, oriunde traiesc romani, exista si biserici. Mai mari sau mai mici, de la cele micute si simple pana la mari catedrale inpunatoare, bisericile sunt „Casa Domnului”, locul sfant unde mergem in cele mai importante momente ale vietii: la botez, la cununie, la inmormantare, la slujbele Sfintei Liturghii, in orice sarbatoare, oricand simtim nevoia sa aprindem o lumanare si sa ne rugam, la spovedanie, cand avem nevoie de un sfat, de o indrumare, de ajutor si har.

Biserica este plina de simboluri si semnificatii. Multe biserici, in special cele vechi, zidite din piatra sau lemn, au forma simpla de corabie. Se spune ca sfantul locas chiar este o „corabie”, dar una sufleteasca, caci in biserica, la slujbe sau prin rugaciuni, sufletele si cugetele noastre sunt purtate spre cer, cautand pace, bucurie si har. Biserica este o corabie ancorata in aceasta lume agitata si plina de ispite, asteptand sa vina tot mai multi credinciosi spre a fi purtati spre mantuire.

Puteti vedea biserici in forma de corabie peste tot in tara noastra. Ele sunt simple, lungi, fara abside laterale. Astfel exista foarte multe biserici care au forma unei cruci. Vazuta de sus, biserica apare o cruce mare. Altarul este partea de sus a crucii, iar cele 2 abside (incaperile laterale) formeaza bratele crucii. Cele mai multe biserici din tara noastra au forma de cruce latina (cu bratul de jos mai lung) si destul de putine sunt in forma de cruce greceasca (cu bratele egale).

In toata Transilvania, pot fi intalnite biserci de lemn care au turla foarte inalta. Ele au forma tot de corabie, dar turla este asemenea unui catarg inalt, in varful caruia pe post de steag, este crucea, simbolul si stindardul tuturor crestinilor.